DECLARATII IN PLEN
9 noiembrie 2010 : Românie, pe fruntea ta stă scris "sărăcie"!
Domnul Angel Tilvar:
Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, veniturile totale medii lunare ale unei gospodarii au scăzut uşor în al doilea trimestru al anului faţă de primele trei luni, iar cheltuielile medii lunare s-au situat la acelaşi nivel, reprezentând 87,5% din venituri. În ceea ce priveşte veniturile medii lunare pe persoană, acestea s-au situat în jurul sumei de 806 lei, pe când cheltuielile au fost de 705 lei.
Românii cheltuiesc 87% din venituri pe alimente şi nu pentru că ar consuma foarte mult, ci pentru că preţurile la alimente sunt foarte mari şi pentru că Traian Băsescu nu poate accepta "greşeala" colegilor săi de partid care au votat în Parlament un TVA de 5% pentru alimente.
Oamenii îşi cheltuie salariile pe bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei.
Românii cheltuie mai mult pe hrană deoarece sunt obligaţi să consume produse importate pentru că cele autohtone nu au loc pe rafturile magazinelor, oamenii mănâncă fructe şi legume mai scumpe pentru că mafia din supermarketuri nu a fost eradicată de actualul guvern şi pentru că producătorii autohtoni nu beneficiază de niciun fel de sprijin în propria lor tară. Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în aprilie-iunie 2010, în medie, 41,4% din consumul gospodăriilor.
O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În perioada analizată, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 19,3%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (15,4%) a fost absorbită de consumul de utilităţi necesar funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili).
Acest raport este secondat de un altul, intitulat Prognoza Economică Globală, care a fost prezentat de Fondul Monetar Internaţional şi care precizează că produsul intern brut (PIB) al României scade în acest an cu 1,9% faţă de 2009, dar urmează să avanseze anul viitor cu 1,5%, estimarea din urmă fiind relativ optimistă dacă se ţine cont de părerea unor analişti şi economişti care văd recesiune şi în 2011. Dacă luăm în considerare şi faptul că FMI a făcut această prognoză în urma datelor furnizate de Guvernul Boc, este greu de crezut exactitatea acestor pronosticuri.
Dacă Ungaria, cu o creştere economică estimată pentru 2011 de 2%, Bulgaria cu 2%, Lituania cu 3,1% şi Estonia cu 3,5% sunt considerate cazuri fericite, nu acelaşi lucru se poate spune despre Croaţia, Letonia şi România care fac parte din clubul ţărilor cu recesiune în 2010 şi creştere economică modestă anul viitor.Potrivit FMI, România este în fruntea clasamentului şi la inflaţia medie anuală, anticipată de FMI la 5,9% anul acesta şi 5,2% în 2011, cifre depăşite numai de Turcia - 8,7%, respectiv 5,7%.Paradoxal, în timp ce rata şomajului ajunge în ţările baltice aproape de 20%, iar în Ungaria şi Turcia depăşeşte 10%, România este bine văzută de Fond, cu numai 7,2% în 2010, respectiv 7,1% anul viitor.
În ceea ce priveşte unele estimări făcute de FMI acum 6 luni, ele au fost modificate în jos. Se vehicula atunci că, din 2012, România revenea, în opinia experţilor, la PIB-ul pe locuitor din 2008. O estimare îndrăzneaţă, dacă ne gândim că măsurile de austeritate vor duce în continuare la scăderea PIB. Cei de la Fond sesizează pe zi ce trece că de fapt sunt minţiţi. Sărăcia, aşa cum vedem cu toţii, se va adânci în România.
Însuşi ministrul muncii a recunoscut şi el că românii nu îşi vor recupera veniturile pierdute în 2010, iar pensiilor vor rămâne îngheţate, accentuându-se presiunea asupra celor cu venituri reduse.
Un alt aspect pe care Guvernul l-a ignorat şi asupra căruia observ că reflectă doar atunci când FMI ameninţă, este cel legat de Ordonanţa 50. Deşi până acum numeroasele sesizări în această speţă au fost ignorate de guvernanţii care şi-au arătat sprijinul şi devotamentul doar faţă de bancheri, statisticile BNR arată că doar în Vrancea valoarea restanţelor la bănci s-a ridicat în luna septembrie 2010 la peste 87 milioane lei. În acelaşi timp, valoarea creditelor acordate a ajuns la 845 milioane lei, pentru creditele în moneda naţională, respectiv 814 milioane lei pentru creditele în valută.
Micşorarea salariilor sau lipsa unor măsuri de susţinere a mediului privat a dus la imposibilitatea achitării ratelor bancare. Această situaţie nu este, cu siguranţă, una izolată sau care este caracteristică doar vrâncenilor. Lipsa de susţinere a cetăţenilor în privinţa Ordonanţei 50 nu a făcut decât să spulbere şi ultima brumă de speranţă că poate astăzi sau poate mâine vor reuşi să doarmă mai liniştiţi cu gândul că vor avea oportunitatea să îşi achite creditele la bănci. Ca măcar o dată acest Guvern va acţiona şi în interesul lor.
Nimic mai fals! Guvernul mizează şi anul viitor pe încasări tot mai mari la bugetul de stat din accize, impozit pe venit, profit si mai ales TVA, dar şi din amenzi, confiscări şi taxe pe jocurile de noroc. În ceea ce priveşte veniturile obţinute din proprietăţi ale statului, prin dividende, este prognozată o scădere de 20%.
Conform Proiectului de buget pe 2011, Guvernul se aşteaptă să încaseze anul viitor 11,5 miliarde lei din impozitul pe profit, comparativ cu 10,7 miliarde lei reprezentând execuţia preliminară pentru acest an, din care 10,7 miliarde lei de la agenţii economici şi 776 milioane lei de la băncile comerciale.
La toate acestea se adaugă îngheţarea pensiilor, micşorarea indemnizaţiilor veteranilor de război şi a persoanelor persecutate politic de regimul comunist, a persoanelor cu dizabilităţi, disponibilizări, dar care nu au legătură cu clientela politică PDL-istă, reducerea cu 50% a volumului creditelor pentru înfiinţarea locurilor de muncă.
Anul 2010 este anul european pentru combaterea sărăciei şi al excluziunii sociale şi anul în care guvernanţii, prin politicile lor sau prin lipsa acestora, au condamnat România la sărăcie.

