DECLARATII IN PLEN
8 noiembrie 2010 : Interventii avand ca tema Ziua internationala de lupta impotriva fascismului si antisemitismului.
Domnul Ioan Oltean:
Nu pentru alegeri anticipate. Da. O să rog pe domnul deputat Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Are o scurtă intervenţie. Vă rog, domnule deputat.
Domnul Angel Tilvar:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.
Intervenţia mea are legătură cu faptul că mâine va fi Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului, motiv pentru care, distinşi colegi, vă rog să-mi permiteţi ca, în numele Grupului parlamentar al PSD, dar sunt sigur că şi în numele dumneavoastră, al tuturor colegilor din celelalte grupuri parlamentare, să aduc în atenţia plenului faptul că 9 noiembrie este Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului, zi care comemorează victimele "Nopţii de cristal".
Din punct de vedere istoric, această zi reprezintă o pată neagră, dar în spatele simbolisticii sale istorice se află problema discriminării, o problemă mereu actuală, chiar şi astăzi, după mai bine de şapte veacuri.
Ascensiunea mişcărilor de extremă dreaptă în Europa anilor '30 a însemnat începutul unei perioade de coşmar pentru minorităţile etnice şi religioase din Europa. Pe 9 noiembrie 1938 a avut loc pogromul organizat de nazişti împotriva evreilor, cunoscut în istorie sub numele de "Noaptea de cristal". În numeroase localităţi germane şi austriece, casele şi magazinele evreilor au fost devastate, evreii fiind umiliţi, bătuţi şi duşi în lagăre de concentrare. Deportările începute încă din 1935 au atins apogeul în această noapte, însă au continuat până în anul 1945. Astăzi, foarte mulţi oameni nu sunt conştienţi de faptul că originea etnică, rasială, vârsta, genul, situaţia materială încă mai reprezintă obstacole pentru ca toţi oamenii să poată beneficia de dreptul la o viaţă decentă sau să-şi poată dezvolta natural individualitatea, prin acces la educaţie, la piaţa forţei de muncă, la informare.
Uităm adesea să acceptăm faptul că oamenii sunt diferiţi, iar acceptarea diferenţelor nu poate duce decât la diversitate şi la o societate fără prejudecăţi, care încurajează gândirea liberă.
La ora actuală, oamenii încă nu primesc suficientă informaţie pentru a putea înţelege care este esenţa actelor discriminatorii, care sunt palierele unde discriminarea atinge cote alarmante, precum şi care sunt modalităţile prin care fiecare dintre noi poate contribui la clădirea unei lumi în care valorile solidarităţii dintre oameni să reprezinte un principiu de bază al funcţionării societăţii.
Avem datoria ca şi în România să ne preocupe aspecte ale discriminării care trebuie să ne facă să ne gândim la soluţii pentru eradicarea acesteia. Fie că ne referim la problema delicată a romilor, la accesul redus al femeilor la funcţii de conducere sau la discriminarea religioasă, sub o formă sau alta, forurile internaţionale ne-au atras atenţia mereu asupra acestui subiect, deşi în România s-au făcut paşi importanţi în lupta împotriva acestor manifestări. Discriminarea este şi va rămâne o problemă sensibilă. Contextul naţional, cât şi cel internaţional, politicile de liberă circulaţie nu ne dau voie să ignorăm importanţa acestui aspect.
Ziua internaţională împotriva fascismului şi antisemitismului trebuie legată şi de 16 noiembrie, când este Ziua pentru toleranţă. Iată două momente în care trebuie să învăţăm importanţa promovării toleranţei faţă de semenii noştri, în calitatea noastră de ţară membră a Uniunii Europene, şi nu trebuie să uităm că avem datoria să combatem acţiunile xenofobe, extremiste, antisemite şi antifasciste.
Trebuie să învăţăm şi să acceptăm sloganul "Unitate în diversitate". Toţi cei care au fost victimele unor manifestări discriminatorii de-a lungul istoriei merită din partea noastră respect şi preţuire, deoarece suferinţa lor a avut un scop nobil, acela al libertăţii.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Ioan Oltean:
Vă mulţumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Vainer. Vă rog.
Domnul Angel Tilvar:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Stimate colege,
Stimaţi colegi deputaţi,
Daţi-mi voie să încep prin a mulţumi colegului nostru de la Partidul Social Democrat pentru intervenţia domniei sale. A adus în atenţia noastră, a tuturor, această zi importantă de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului.
Cunoaşteţi intervenţiile mele repetate. Nu aş vrea să prelungesc mult discuţia. În mod clar, vorbind din partea populaţiei evreieşti din România, în România de astăzi, din punct de vedere oficial, al legislaţiei, nu există antisemitism. Din păcate, concomitent sau în paralel cu legea, există manifestări antisemite. Vreau să vă informez doar, că acum trei zile, mai exact pe 1 noiembrie, am reinaugurat la Cimitirul Evreiesc Giurgiului, din Şoseaua Giurgiului, 131 de morminte care au fost vandalizate cu doi ani în urmă. A fost un gest, după opinia noastră, evident antisemit. Organele de justiţie şi de anchetă încă n-au clarificat exact cine au fost autorii şi de ce, deşi au trecut doi ani.
Ce vreau să spun în plus? Legislaţia românească în materie de combatere a xenofobiei, rasismului şi antisemitismului este o legislaţie meritorie. Suntem una din ţările Uniunii Europene care are o astfel de lege. Din păcate, şi aici există un gap, o diferenţă între lege şi aplicarea legii. Cred că este de datoria noastră să semnalăm din nou organelor de justiţie că este cazul să aplice tale quale legea de combatere a acestor fenomene de nedorit în societatea românească.
În plus, aş face un apel la colegii mei din Parlamentul României, să ne aplecăm puţin asupra legii în acţiune, în funcţiune, şi să-i aducem unele îmbunătăţiri, tocmai în ideea ca prevederile legii să fie şi aplicate.
Eu vă mulţumesc şi am convingerea că în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor, există această solidaritate umană şi această dorinţă expresă de a milita împotriva fenomenelor pe care le cunoaşteţi - fascism, xenofobie, rasism, antisemitism.
Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

