• C.V.
• Activitate politica
• Declaratii politice
• Intrebari interpelari
• Album foto
• Jurnalul campaniei
• Oferta electorala

DECLARATII IN PLEN

30 martie 2010 : «Politicile sociale» ale Guvernului Boc

Domnul Angel Tilvar:
   «"Politicile sociale" ale Guvernului Boc»
   Uniunea Europeana precizeaza ca datorita globalizarii economiei, competitivitatea tarilor europene devine un imperativ categoric. Sporirea competitivitatii si protectia drepturilor sociale nu se exclud reciproc. Din contra, politica sociala inovativa joaca un rol esential in protectia si sporirea competitivitatii companiilor europene in cadrul economiei globale. Standardele educationale ridicate (inclusiv invatamantul general, cat si pregatirea profesionala), o protectie efectiva si eficienta impotriva unor riscuri precum imbolnavirile, accidentele, somajul, ca si o protectie a nivelului de trai al persoanelor in varsta, reprezinta factori decisivi pentru competitivitatea unei economii tehnologice si globale. De aceea, o politica sociala moderna joaca un rol cheie in competitia economica globala.
   Acesta este probabil un aspect pe care Guvernul Boc l-a omis atunci cand a ignorat importanta politicilor sociale. Metodele prin care actualul guvern incearca sa ne ajute sa depasim criza economica si astfel sa devenim din nou o tara competitiva nu vizeaza, cu siguranta, si protectia sociala.
   Politica sociala este, in primul rand, problema fiecaruia dintre statele membre si ar trebui sa ramana asa. in vederea realizarii unei politici sociale la nivel european, Uniunea Europeana a promis ca va respecta diversitatea traditiilor permitand statelor membre sa isi determine propriile sfere de actiune, propriile metode si mijloace de lucru. insa, banuiesc ca nu a avut in vedere si lipsa cu desavarsire a acestora.
   In fiecare tara, sistemul de securitate sociala este rezultatul a multe secole de lupte politice si dezvoltare. O societate este definita prin prosperitatea tarii, ceea ce influenteaza profund modul de viata si cultura cotidiana a cetatenilor sai. Toate tarile UE se confrunta cu faptul ca societatile lor imbatranesc. Aspecte sociale precum sanatatea, securitatea sociala si cea a persoanelor in varsta si conditiile de munca fac necesara remodelarea sistemelor prospere existente.
   Criza financiara si, mai apoi, recesiunea profunda care a lovit Uniunea Europeana in 2008 au insemnat un regres de 20 de ani in dezvoltarea economiilor statelor membre, afectand toate sectoarele de activitate si producand un numar-record de someri: 23 de milioane. Analistii afirma ca acest fapt a insemnat totodata decesul oficial al Strategiei de la Lisabona si al obiectivului ambitios de a transforma Uniunea Europeana in cel mai competitiv lider mondial al dezvoltarii economice si tehnologice. Acum, Comisia Europeana propune o noua strategie, de data aceasta, postcriza, care are drept prioritati: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare, promovarea unei economii eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor si a unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca.
   Sub sloganul "Crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii" Uniunea Europeana isi propune ca in urmatorul deceniu sa concretizeze obiective precum: locuri de munca pentru 75% din populatia cu varste intre 20 si 64 de ani; investirea a 3% din produsul intern brut comunitar in cercetare-dezvoltare; indeplinirea obiectivelor "20/20/20" in materie de clima si energie, inclusiv o reducere a emisiilor de CO2 majorata la 30%, daca exista conditii favorabile in acest sens; reducerea ratei abandonului scolar timpuriu sub nivelul de 10% si cresterea numarului absolventilor de invatamant superior la 40% dintre membrii generatiei tinere si, nu in ultimul rand, reducerea cu 20 de milioane de persoane a numarului cetatenilor europeni amenintati de saracie.
   Cred cu tarie, doamnelor si domnilor, ca unul dintre cele mai ambitioase obiective ale Strategiei Uniunii Europene 2020 este acela al reducerii numarului celor mai saraci cetateni ai blocului comunitar cu 20 de milioane de persoane. Ambitios si usor utopic, intrucat marea masa a acestora se afla concentrata in noile state membre ale Uniunii Europene, cu precadere in Romania, Bulgaria, Ungaria si tarile baltice, afectate profund de recesiunea economica. Este vorba despre tari cu economii destructurate, cu piete ale muncii dezorganizate si in neconcordanta cu nevoile reale ale economiilor nationale, cu sisteme de sanatate si educatie subfinantate, precum si cu rate ridicate ale somajului si emigratiei.
   si Romania s-a abonat la acest proiect care de altfel este irealizabil. si nu pentru ca cetatenii romani nu ar fi oameni harnici sau care nu doresc sa contribuie la bunul mers al tarii, ci pentru ca masurile luate de guvernul Boc nu fac nimic altceva decat sa ingroase pe zi ce trece numarul somerilor si sa ridice rata saraciei. Cei care inca mai au un loc de munca sunt, in ultima perioada, inrobiti de plata numeroaselor taxe si impozite.
   Dupa cum bine stiti, zilnic guvernul Boc inventeaza noi taxe sub pretextul unor masuri anticriza. Din pacate, sub imaginea aceasta de strategie anticriza, guvernul isi dezvolta un plan prin care incearca intr-o forma mascata sa stranga bani la bugetul Romaniei pentru diverse "plati". Poate este vorba despre plata site-ului de 500.000.000 de milioane de euro sau poate plata pentru promovarea Romaniei peste hotare in valoare de aproximativ 2 milioane de euro sau multe alte plati fara de care, in opinia guvernului, Romania nu ar mai iesi din criza.
   Conform analizelor desfasurate de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, ultimele doua decenii au insemnat, pentru cei mai multi dintre romani, un proces continuu de pauperizare, de scadere a standardului de viata si a accesului la servicii absolut necesare unui trai civilizat. De la o rata oficiala a saraciei de 7%, la inceputul anilor '90, s-a ajuns, inainte de declansarea crizei economice, deci intr-o perioada de boom economic, la o rata tripla. Pe parcursul acestei perioade, evolutia saraciei a fost neliniara. Spre exemplu, in 2007 erau inregistrate oficial in categoria saracilor aproximativ 2,1 milioane de persoane, pentru ca, un an mai tarziu, numarul lor sa fie mai mic cu un milion de persoane. Explicatia: emigrarea unei importante parti a populatiei sarace din mediul rural si doar in secundar, drept consecinta a imbunatatirii nivelului de trai.
   Anul 2009 a debutat cu deteriorarea rapida a indicatorilor macroeconomici, intr-un context european si mondial nefavorabil din punctul de vedere al stabilitatii. Banca Mondiala impreuna cu UNICEF estimau, pentru anul trecut, ca odata ce Romania se va confrunta cu recesiunea, saracia va creste galopant, unele categorii sociale fiind mai afectate decat altele.
   Pe scurt, tabloul saraciei arata astfel: 75% dintre romanii afectati se afla in mediul rural, dar rata cea mai mare de crestere este in zonele urbane, ca urmare a disponibilizarilor de personal; cele mai vulnerabile categorii sunt copiii, tinerii si varstnicii; perioadele de inactivitate ale somerilor tind sa se prelungeasca peste doi ani, ca efect al lipsei politicilor guvernamentale de stimulare a investitiilor, deci a crearii de noi locuri de munca; persoanele care desfasoara activitati independente in sectorul nonagricol sunt cele mai defavorizate in acest moment, rata saraciei in randul lor tinzand catre 21%.
   Printre masurile guvernului Boc de reducere a saraciei si de raliere la strategia Uniunii Europene putem enumera: acordarea alocatiilor de stat doar pentru copiii care nu provin din familii instarite; marirea varstei de pensionare pana aproape de speranta de viata; impozitarea pensiilor; introducerea sistemului de coplata in sanatate; impozitarea bonurilor de masa si, in consecinta, falimentul firmelor din domeniu; impozitarea terenurilor de sub cladiri. La acestea se adauga multe alte masuri pe care nu le mentionez astazi, aici, din dorinta de a nu fi acuzat ca pun pe umerii guvernului situatia in care se afla Romania.
   Unii ar putea invoca cerintele Fondului Monetar International pentru imposibilitatea implementarii unor programe de asistenta sociala de anvergura, insa nimeni nu ia in considerare aspectul conform caruia Guvernul acesta nu este de azi, de maine si cu atat mai putin masurile nu sunt necesare pentru o problema ce a aparut anul acesta. Programele de investitii publice, singurele care ar putea debloca piata muncii si ar aduce bani la bugetul asigurarilor sociale, au esuat in sectoare care ar fi putut absorbi forta de munca (in infrastructura, de exemplu), iar absorbtia fondurilor europene este sub asteptari.
   La scenariul descris mai sus se adauga grevele care au loc aproape zilnic in capitala sau in tara, degringolada din sistemul de educatie si din cel de sanatate, zecile de mii de oameni care se gandesc in fiecare zi ca aceasta poate fi ultima lor zi de munca. si, totusi, Romania s-a angajat sa respecte unul dintre cele mai indraznete obiective ale Strategiei Uniunii Europene 2020 si anume acela al reducerii numarului celor mai saraci cetateni ai blocului comunitar. In concluzie, doresc doar sa punctez ca prin masurile luate de actualul Guvern Boc, Romania doar va mari numarul de someri ai Europei.