DECLARATII IN PLEN

15 mai 2006 : Violenta in scoli si scrisoarea de raspuns a ministrului educatiei si cercetarii.

Domnul Angel Tilvar :
Va multumesc, domnule presedinte.
La data de 3 aprilie 2006, de la aceasta tribuna, am facut o declaratie politica avand ca subiect violenta in scoli. Ea venea dupa ce, atat din discutiile purtate cu cetatenii, dar si din relatarile presei, am considerat ca este un subiect care merita sa fie expus in fata dumneavoastra si a opiniei publice, cu atat mai mult cu cat fenomenul nu dadea si nu da semne ca ar scadea in intensitate sau ca numar de cazuri. Dimpotriva.
Cred ca toata lumea este de acord cu acest lucru, iar faptul ca, de curand, un proiect legislativ avand ca obiect tratarea sistemica a fenomenului violentei in scoli a fost retrimis la comisie, pentru o mai atenta abordare, desi avea avizul negativ al Guvernului, denota atat preocuparea, dar si buna intentie a senatorilor de la toate partidele politice vizavi de un subiect important pentru parinti, elevi si intreaga societate.
In declaratia pe care am prezentat-o dadeam exemple din toata tara, imi exprimam ingrijorarea fata de fenomenul violentei, iar in final solicitam Ministerului Educatiei si Cercetarii si Ministerului Administratiei si Internelor sa trateze cu mai multa responsabilitate fenomenul violentei. Atat si nimic la mult.
Stimati colegi,
Am primit, doua saptamani mai tarziu, un raspuns la declaratia mea de la domnul ministru Hardau. Raspunsul nu contine nimic legat de situatiile mentionate si nici de eventuale masuri pe care ministerul le-a luat, le ia sau le va lua. Nici nu ma asteptam sa primesc solutii sau proiecte, tinand seama de maniera rigida si tafnoasa In care comunica domnul ministru. Am primit, In schimb, intr-un stil malitios, demn de o cauza mai buna, un atac demagogic adresat senatorilor, care ma face sa cred ca domnul ministru nu se afla in conflict numai cu violenta in scoli sau, conform declaratiilor de astazi aparute Intr-un cotidian central, cu primul-ministru si cu Guvernul, in general, ci si cu parlamentarii din Senat, pe care ii dojeneste, ii pune la colt si ii trage la raspundere.
Pentru a va face singuri o parere fata de cum vede domnul ministru rezolvarea problemei violentei in scoli, am sa dau citire raspunsului pe care l-am primit.
Citez:
„Domnule senator,
Am luat cunostinta, cu stupoare dublata de indignare, de observatiile dumneavoastra in legatura cu fenomenul de violenta in scoli, o declaratie politica, pe care o calific drept demagogica si lipsita de responsabilitate civica, atata vreme cat diatribele oratorice raman sterile luari de cuvant.
Amintesc domnului senator ca sistemul de invatamant – prioritate nationala a trebuit sa treaca printr-o greva de trei saptamani pentru a primi din partea celor ce-l apara verbal un minim procent din PIB, mult sub media europeana. As fi apreciat mult, la acea vreme, o declaratie politica de sustinere.
Precizez ca de la numirea mea in functie nu am primit nici o scrisoare de sustinere efectiva, financiara, materiala, logistica sau de alta natura, destinata elevilor cu cerinte educationale speciale sau celor supradotati. As fi raspuns cu multa placere unei astfel de oferte.
Nu pot sa nu remarc lipsa de interes pentru constructia de scoli, fapt ce ar permite functionarea in mediul urban, nu in doua-trei schimburi, ci intr-unul, corelat cu reale activitati educative sub supraveghere. As aprecia mult o astfel de preocupare, materializata intr-o declaratie politica, care sa prevada alocarea din cifra de afaceri a mediului economic a unui fond pentru educatie.
Subliniez si faptul ca, dintr-o minima decenta, nu voi enumera nici cazurile de violenta din cadrul Senatului, prezentate in media, vizualizate de catre elevi si familiile lor. Nu voi aminti nici numeroasele situatii in care, convocati fiind la Senat, ministrul educatiei sau secretarii de stat au asteptat indelunga vreme, dupa ora planificata, spre a raspunde interpelarilor sau - si mai grav - au fost amanati pentru o data ulterioara, intrucat senatorii obosisera intre timp.
Consider ca si timpul nostru este la fel de pretios, cu atat mai mult cu cat noi muncim si vinerea, si sambata.
Sunt, de asemenea, convins ca mai multa decenta financiara in Senat ar fi permis plata salariilor pentru necesarii pedagogi si psihologi in fiecare scoala, asa cum se intampla in tarile civilizate, in care, din prea multa grija a alesilor, emigreaza floarea tineretului. O initiativa constructiva de sustinere a tinerilor absolventi nu ar fi lipsita de sprijin electoral.
Atrag atentia domnului senator asupra faptului ca in sistemul nostru, in teritoriu sau la centru, prezenta la datorie este, pentru elevi, de 90%, iar pentru personalul didactic, de 99%. As vrea sa pot conta pe acelasi procent la numararea voturilor in Senat.
Nu ar fi lipsita de interes nici o vizita in scolile din satele unde nu exista apa curenta sau in cele din cartierele urbane marginase, acolo unde familiile de someri ale elevilor subzista din bursele speciale acordate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii. Un angajament politic in vederea eliminarii acestor aspecte umilitoare ale societatii romanesti ar fi primit cu mult entuziasm.”
In final, domnul ministru incheie, spunand: „Apreciez preocuparea declarativa a domnului senator si sunt deschis oricaror solutii constructive, pe care, in evidenta cunostinta de cauza, domnul senator ni le poate propune, pentru a depasi momentele neplacute prin care trece sistemul educativ.”
Raspunsul domniei-sale contine si un post-scriptum, in care ma roaga sa-i reamintesc suma donata de catre membrii Senatului in vara anului 2005, in contul solidaritatii cu elevii din zonele inundate ramasi fara adapost si este specificata suma pe care au dat-o cei care lucreaza la minister.
Am Incheiat citatul. Deci, aceasta a fost scrisoarea domnului ministru al educatiei catre mine, in care facea referire la activitatea senatorilor.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Fiecare dintre colegii senatori poate judeca daca merita sau nu criticile adresate de un ministru care isi face mincinos primul-ministru si Guvernul din care face parte. Fiecare dintre colegi poate hotari singur daca aceasta este maniera in care un membru al Guvernului se poate raporta la forul legislativ sau daca raspunsul lui ironic are substanta.
Fiecare senator decide singur daca tonul ales de domnul ministru este cel potrivit. Eu, personal, nu fac altceva decat sa prezint in fata dumneavoastra o situatie care mi se pare cel putin inestetica, daca nu aroganta si dispretuitoare.
As fi vrut sa-i cer domnului ministru sa prezinte scuze colegilor parlamentari. N-am s-o fac, pentru ca nu sta in firea domniei-sale sa-si asume ceva negativ, legat de domeniul pe care il conduce. Nu sta in firea domniei-sale sa aiba o atitudine constructiva. A da vina pe altii reprezinta o varianta de comportament la Indemana oricui nu are deprinderea implicarii clare, profesioniste, in rezolvarea unei situatii concrete.
In schimb, stimati colegi, vreau eu sa va rog sa primiti scuzele mele, pentru ca, din cauza unei declaratii politice, facuta conform mandatului primit, v-am pus in situatia de a primi reprosuri, pe care, cu toate lucrurile care ne sunt reprosabile, de data aceasta, nu le meritati.
Va multumesc foarte mult.
(aplauze)

Vezi lista declaratii politice
Vezi lista declaratii politice pe tema : Educatie